Complement

Vă reamintim că interpretarea independentă a rezultatelor nu este admisibilă, informațiile furnizate mai jos sunt exclusiv cu scop de referință.

Complementul este un sistem complex de proteine plasmatice care joacă un rol esențial în sistemul imunitar înnăscut. Acesta este implicat în procesele de apărare împotriva agenților patogeni, precum și în îndepărtarea celulelor moarte sau deteriorate din organism.

Componente și funcții ale sistemului complement

Sistemul complement este alcătuit din peste 30 de proteine plasmatice diferite, care sunt sintetizate în principal de către celulele hepatice. Aceste proteine interacționează într-un mod bine reglementat și formează o cascadă de activare, care declanșează diverse funcții ale sistemului imunitar.

Principalele funcții ale sistemului complement includ:

• Opsonizarea agenților patogeni, facilitând fagocitoza și eliminarea lor
• Formarea complexelor de atac membranar, care distrug membranele celulare ale agenților patogeni
• Recrutarea celulelor imune la locul infecției sau leziunii
• Reglarea răspunsului imunitar adaptativ

Componente ale sistemului complement

Sistemul complement este un mecanism de apărare esențial al organismului, dar o activare excesivă sau necontrolată poate duce la leziuni țesuturilor proprii. Prin urmare, activitatea sa este reglementată strict de proteine inhibitoare specifice.

Rolul complementului în diagnostic

Nivelul complementului în sânge este un indicator important în diagnosticarea diferitelor afecțiuni, inclusiv boli autoimune, inflamații și infecții. Valorile normale ale complementului variază în funcție de vârstă, sex și alți factori.

Indicații pentru testarea complementului

Complementul este un sistem de proteine din sânge care joacă un rol crucial în răspunsul imunitar și procesele inflamatorii. Testarea nivelului complementului este recomandată în următoarele cazuri:

• Diagnostic pentru boli autoimune: Boli precum lupusul eritematos sistemic, vasculita și artrita reumatoidă pot fi asociate cu niveluri anormale ale complementului.
• Monitorizarea bolilor inflamatorii: Concentrațiile complementului pot fi un indicator al activității bolii în afecțiuni precum glomerulonefrita și bolile inflamatorii intestinale.
• Evaluarea răspunsului la tratament: Nivelurile complementului pot fi monitorizate pentru a evalua eficacitatea tratamentului în cazul bolilor autoimune și inflamatorii.
• Diagnosticul infecțiilor: Anumite infecții bacteriene, virale sau fungice pot influența nivelurile complementului.

Pregătirea pentru procedura de recoltare a analizelor

Procedura de recoltare a sângelui pentru determinarea nivelului de complement este relativ simplă și nu necesită măsuri speciale de pregătire. Cu toate acestea, există câteva recomandări de luat în considerare:

• Respectarea regimului alimentar: În majoritatea cazurilor, analiza sângelui pentru determinarea nivelului de complement poate fi efectuată atât înainte, cât și după masă. Totuși, în anumite situații (de exemplu, în cazul unei analize biochimice complexe a sângelui), poate fi necesar să respectați o perioadă de post de 8-12 ore înainte de recoltarea sângelui.
• Evitarea eforturilor fizice intense: În ajunul analizei, trebuie să evitați eforturile fizice intense, deoarece acestea pot influența rezultatele analizei.
• Evitarea alcoolului și fumatului: Se recomandă să vă abțineți de la consumul de alcool și de la fumat în ziua dinaintea recoltării analizei, deoarece acestea pot afecta nivelul de complement și alți parametri ai sângelui.
• Menținerea unui nivel adecvat de hidratare: Menținerea unui nivel normal de hidratare este importantă pentru a facilita procedura de recoltare a sângelui. Deshidratarea poate îngreuna procedura de venepunctură.
• Informarea medicului cu privire la medicamentele luate: Anumite medicamente pot influența nivelul de complement și alți parametri ai sângelui. Prin urmare, este important să informați medicul cu privire la toate medicamentele luate.

Procedura de recoltare a analizelor

Recoltarea sângelui pentru analiza nivelului de complement se face de obicei din vena de la pliul cotului. Procedura durează câteva minute și este efectuată de un cadru medical. După venepunctură, poate apărea o mică sângerare sau o vânătaie, care de obicei dispare de la sine în câteva zile.

Termenul de executare

1 zi lucrătoare, excluzând ziua recoltării probei biologice.

Există câțiva factori care pot influența rezultatele analizei sângelui pentru determinarea nivelului de complement, distorsionându-le sau conducând la o interpretare incorectă. Iată câțiva dintre cei mai semnificativi factori:

• Nivelul de hidratare: Nivelul de hidratare al organismului poate influența concentrația de complement din sânge. Deshidratarea poate duce la o creștere artificială a nivelului de complement din cauza scăderii volumului de sânge, în timp ce consumul excesiv de lichide poate duce la scăderea acestuia.
• Altitudinea: Șederea la altitudini mari, unde aerul este mai rarefiat și conține mai puțin oxigen, poate stimula organismul să producă mai multe globule roșii și complement pentru a compensa hipoxia (lipsa de oxigen).
• Activitatea fizică: Efortul fizic intens poate crește temporar nivelul de complement datorită creșterii concentrației de globule roșii în fluxul sanguin.
• Bolile cronice și procesele inflamatorii: Unele boli cronice, cum ar fi artrita reumatoidă sau insuficiența renală cronică, pot afecta nivelul de complement.
• Momentul zilei și condițiile de laborator: Nivelul de complement poate varia ușor de-a lungul zilei. De asemenea, este important să se respecte standardele de laborator pentru a obține rezultate precise.

Complementul

Analiza complementului este o componentă importantă a evaluării sistemului imunitar. Această analiză măsoară nivelurile și activitatea proteinelor sistemului complement, care joacă un rol esențial în procesele inflamatorii și de apărare împotriva infecțiilor și celulelor străine.

Sistemul complement este alcătuit dintr-o cascadă de proteine plasmatice care se activează în mod secvențial, reacționând la diverse stimuli precum prezența agenților patogeni sau celulelor deteriorate. Activarea complementului duce la producerea unor molecule efectoare care facilitează eliminarea microorganismelor invadatoare, reglează răspunsul inflamator și promovează procesele de vindecare a țesuturilor.

Surse:

https://jamanetwork.com/journals/jamapsychiatry/fullarticle/2817602
https://www.crda.org/life-sciences/
https://muschealth.org/medical-services/radiology/nuclear
https://www.jmir.org/2024/1/e52646

Important!

Este extrem de important să reţineţi că informaţiile din această secţiune nu sunt destinate autodiagnosticării şi tratamentului. În cazul apariţiei durerii sau agravării unei boli, este necesar să consultaţi un medic pentru a efectua investigaţii diagnostice. Numai un specialist calificat poate stabili un diagnostic corect şi poate determina un tratament adecvat. Pentru a obţine o evaluare cât mai precisă şi consecventă a rezultatelor analizelor, se recomandă efectuarea acestora în acelaşi laborator. Acest lucru se datorează faptului că diferite laboratoare pot utiliza metode şi unităţi de măsură diferite pentru efectuarea unor investigaţii similare.