Virusul hepatic G (GBV-C/HGV)

Vă reamintim că interpretarea independentă a rezultatelor nu este admisibilă, informațiile furnizate mai jos sunt exclusiv cu scop de referință.

Virusul hepatic G (GBV-C/HGV) este un virus ARN aparținând familiei Flaviviridae. Acesta a fost descoperit în 1995 în timpul cercetărilor asupra hepatitei non-A, non-B, non-C. Cu toate acestea, studiile ulterioare au arătat că GBV-C/HGV nu cauzează boli hepatice semnificative la oamenii imunocompetenți.

Structura și caracteristicile virusului hepatic G

GBV-C/HGV este un virus ARN monocatenar, cu o lungime de aproximativ 9,4 kilobaze. Genomul său codifică proteine structurale, precum proteina capsidei, și proteine nestructurale implicate în replicarea virală.

Virusul este transmis prin contactul cu sânge infectat, în special în cazul utilizatorilor de droguri intravenoase, transfuziilor de sânge și expunerii profesionale. De asemenea, poate fi transmis de la mamă la făt în timpul sarcinii sau la naștere.

Deși GBV-C/HGV nu cauzează boli hepatice semnificative la persoanele imunocompetente, unele studii sugerează că ar putea influența evoluția infecțiilor cu HIV sau hepatita C în cazul persoanelor cu sistem imunitar compromis.

Rolul virusului hepatic G (Arn)

Virusul hepatic G (Arn) este un virus transmis prin sânge care poate provoca infecții hepatice. Deși infecția cu acest virus este adesea asimptomatică, unele persoane pot dezvolta simptome precum oboseală, greață și icter. Virusul hepatic G (Arn) poate fi asociat și cu forme mai severe de afecțiuni hepatice, inclusiv ciroză și cancer hepatic.

Indicații pentru testarea virusului hepatic G (Arn)

Testarea pentru virusul hepatic G (Arn) poate fi recomandată în următoarele situații:

• Pentru persoanele care primesc transfuzii de sânge sau produse din sânge în mod regulat, deoarece virusul poate fi transmis prin sânge contaminat.
• Pentru pacienții cu boli hepatice cronice sau ciroză hepatică de etiologie necunoscută, pentru a exclude infecția cu virusul hepatic G (Arn) ca posibilă cauză.
• Pentru persoanele cu risc crescut de infecție, cum ar fi lucrătorii din domeniul medical care au fost expuși la sânge contaminat.

Pregătirea pentru procedura de prelevare a probelor pentru analiză

Procedura de prelevare a sângelui pentru determinarea nivelului virusului Hepatic G (VHG) este relativ simplă și nu necesită măsuri speciale de pregătire. Cu toate acestea, există câteva recomandări care trebuie luate în considerare:

• Respectarea regimului alimentar: În cele mai multe cazuri, analiza de sânge pentru VHG poate fi efectuată atât în condiții de repaus alimentar, cât și după masă. Totuși, în unele situații (de exemplu, în cazul unei analize biochimice complexe a sângelui), poate fi necesară respectarea unui repaus alimentar de 8-12 ore înainte de recoltarea probelor.
• Evitarea eforturilor fizice intense: În ziua precedentă investigației, se recomandă evitarea eforturilor fizice intense, deoarece acestea pot influența rezultatele analizei.
• Evitarea consumului de alcool și a fumatului: Se recomandă absținerea de la consumul de alcool și fumat în ziua anterioară recoltării probelor, deoarece acestea pot influența nivelul virusului și alți parametri sanguini.
• Menținerea hidratării adecvate: Menținerea unui nivel adecvat de hidratare este importantă pentru a facilita procedura de recoltare a sângelui. Deshidratarea poate îngreuna procedura de venopuncție.
• Informarea medicului cu privire la medicamentele luate: Unele medicamente pot influența nivelul virusului și alți parametri sanguini. Prin urmare, este important să informați medicul cu privire la toate medicamentele luate.

Procedura de prelevare a probelor pentru analiză

Recoltarea sângelui pentru analiza VHG se efectuează de obicei din vena situată în fosa cubitală (plica cotului). Procedura durează câteva minute și este realizată de un cadru medical calificat. După venopuncție, poate apărea o mică hemoragie sau o vânătaie, care de obicei dispar spontan în câteva zile.

Timpul de livrare a rezultatelor

1 zi lucrătoare, fără a include ziua recoltării probelor biologice.

Există câțiva factori care pot influența rezultatele analizei sângelui pentru VHG, distorsionându-le sau conducând la o interpretare incorectă. Iată câțiva dintre cei mai semnificativi factori:

• Hidratarea: Nivelul de hidratare al organismului poate influența concentrația virusului în sânge. Deshidratarea poate conduce la o creștere aparentă a nivelului virusului din cauza scăderii volumului sanguin, în timp ce consumul excesiv de lichide poate determina o scădere artificială.
• Activitatea fizică: Efortul fizic intens poate crește temporar nivelul virusului datorită creșterii concentrației de celule sanguine în fluxul sanguin.
• Medicamentele și suplimentele: Unele medicamente și suplimente alimentare pot influența nivelul virusului.
• Condiții de laborator și ora recoltării: Nivelul virusului poate varia ușor în funcție de ora zilei. De asemenea, respectarea standardelor de laborator este importantă pentru precizia rezultatelor.

Detalii despre testul "Virus Hepatic G (Arn)"

Testul pentru "Virus Hepatic G (Arn)" este o investigație folosită pentru a depista prezența virusului hepatic G (GBV-C) în sânge. Acest virus aparține familiei Flaviviridae și a fost descoperit inițial în timpul studiilor privind hepatita non-A, non-B, non-C. Testul se bazează pe detectarea anticorpilor specifici sau a materialului genetic viral din sânge.

Analiza pentru "Virus Hepatic G (Arn)" poate fi efectuată ca parte a unui set de teste pentru evaluarea funcției hepatice sau în cazul suspiciunii unei infecții cu virusul hepatic G. Este important de subliniat că rolul patogenic al acestui virus nu este complet elucidat, iar semnificația clinică a detectării sale rămâne controversată.

Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8457700/
https://journals.lww.com/lww-medicalcare/Fulltext/2021/06001/Applied_Rapid_Qualitative_Analysis_to_Develop_a.4.aspx
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/jpc.14849
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8457694/

Important!

Este extrem de important să reţineţi că informaţiile din această secţiune nu sunt destinate autodiagnosticării şi tratamentului. În cazul apariţiei durerii sau agravării unei boli, este necesar să consultaţi un medic pentru a efectua investigaţii diagnostice. Numai un specialist calificat poate stabili un diagnostic corect şi poate determina un tratament adecvat. Pentru a obţine o evaluare cât mai precisă şi consecventă a rezultatelor analizelor, se recomandă efectuarea acestora în acelaşi laborator. Acest lucru se datorează faptului că diferite laboratoare pot utiliza metode şi unităţi de măsură diferite pentru efectuarea unor investigaţii similare.