Androstendionul (AD) este un precursor important în biosinteza de hormoni androgeni  (testosteron si dihidrotestosteron) şi estrogeni (estrona si estradiol). Hormonul este secretat în principal de testicule (în celule Leydig), şi ovare (celule techa) din DHEA-S de origine suprarenaliană și de glanda suprarenală,  producţie ce este controlată, cel puţin parţial, de ACTH.

Concentraţiile crescute de hormoni androgeni suprarenalieni sunt determinate de producerea excesivă de dehidroepiandrosteron (DHEA) şi androstendion, care sunt convertite în testosteron, în ţesuturile extraglandulare, acesta fiind responsabil pentru majoritatea efectelor de virilizare. 

Concentrația androstendionului în sînge crește lent, de la 7 ani. Creşteri marcate pot să apară după pubertate cu un nivel maxim la circa 20 de ani, după 30 de ani scade lent, în timp ce scăderi accentuate se înregistrează după menopauză.  În perioda de pubertate, la băieți, nivelul de AD crește considerabil cu 2 ani înainte de creșterea testosteronului din sînge.  În timpul sarcinii, nivelul de AD crește. Există o variaţie semnificativă a valorilor diurne, cu un vârf  dimineața (7.00–10.00) şi un minim la 23. 00. Valorile nivelului AD este strîns legat cu ciclul menstrual.  Androstendionul este utilizat, împreună cu alte investigații: testosteron liber și total, DHEA-S, SHBG, 17-hidoxiprogesteron și cortizol.

Androstendionul este crescut în cazurile de:

• în hiperplazia suprarenaliană congenitală (sindromul adrenogenital),
• sindrom Cushing,
• adenoame sau carcinoame      suprarenaliene,
• de hirsutism,
• sindromul Stein-Leventhal,
• hiperplazie ovariană,
• osteoporoza la femei ,
• sindrom ovarelor polichistice.

Androstendionul este scăzut în cazurile de:

• sindrom de epuizare ovariană,
• insuficiență suprarenală,
• anemia cu celule în seceră,
• disfuncția erectilă la bărbații vârstnici.

Bibliografie:

1. Chernecky C. C. Laboratory Tests and Diagnostic Procedures / С.С. Chernecky, В.J. Berger; ^5th ed. – Saunder Elsevier, 2008.
2.  Frances Fischbach. Chemistry Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009, 383-384.

Efortul fizic

• Recomandăm să evitați efortul fizic până la investigație. Luați un repaus de 10-20 de minute până la colectarea analizei.

Alimentația

• Proba se prelevează pe nemâncate. Ultimul consum alimentar trebuie să fie cu cel puțin de 8 ore înainte de a vă prezenta la recoltarea analizei.