Cancerul mamar reprezintă cea mai frecventă formă de cancer la femei și, totodată, principala cauză de mortalitate oncologică. În toată lumea, anual, se  înregistrează mai mult de 1 milion de cazuri de cancer mamar și numărul acestora  creste în fiecare an cu 0,1-0,2 %.  Decesul în primul an din momentul  diagnosticării cu cancer mamar  este de aproximativ  13%.

Cancerul ovarian este cea mai frecventă cauză de moarte prin cancere ginecologice.  În întreaga lume, peste 200.000 de femei sunt estimate să dezvolte cancer ovarian în fiecare an, și aproximativ 100.000 mor din cauza bolii. Riscul pe viață al unei femei de a dezvoltă cancer ovarian epitelial este de 1 din 70 de femei. Boala precoce provoacă simptome minime, nespecifice sau fără simptome. Prin urmare, majoritatea cazurilor sunt diagnosticate într-un stadiu avansat. Prognosticul în cancerul ovarian este strâns legat de stadiul în momentul diagnosticului; astfel, prognosticul global pentru aceste paciente rămâne prost.

Astfel este evident ca  eficacitatea tratamentului este mai înalta în fazele incipiente ale bolii, din acest motiv diagnosticul la timp este o sarcina primordiala și ajuta semnificativ în reducerea numărului de decese.

În majoritatea cazurilor, patologiei oncologice sunt ereditare și sunt asociate cu purtarea  mutațiilor  la anumite gene, dobândite de la unul din părinți. Testarea genetică este extrem de importantă pentru identificarea purtătorilor acestor mutații în vederea depistării cât mai precoce a acestor afecțiuni și instituirea tratamentului corespunzător.

Sindromul cancerului ereditar de sân și de ovar (HBOC = hereditary breast-ovarian cancer syndrome) are la baza o predispoziție genetica de a dezvolta cancer și se caracterizează prin:

1. Existenta într-o familie a mai multor cazuri de cancer mamar, ovarian sau a ambelor forme;
2. Asocierea la aceeași persoana a ambelor forme de cancer;
3. Cancer mamar cu debut precoce.

Deși cele mai multe cazuri de cancer mamar și ovarian nu sunt moștenite, aproximativ 3-5% dintre cancerele de sân si 10% dintre cancerele de ovar au predispoziție genetica. Numeroasele studii efectuate au arătat ca mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2 care afectează linia germinală, sunt responsabile de marea majoritate a cancerelor ereditare de sân și ovar.

BRCA1 (localizata la nivelul cromozomului 17q21) și BRCA2 (situata pe cromozomul 13q12-q13) sunt gene supresoare ale tumorilor care codifica proteine cu rol în procesele de reparare a ADN-ului. Au fost comunicate peste 1200 mutații ale genei BRCA1 și peste 1300 mutații ale genei BRCA2. Deși persoanele cu HBOC moștenesc o alela BRCA1 sau BRCA2 defectuoasă de la unul dintre părinți, aceștia prezinta o a doua alela funcțională; în cazul în care și cea de-a doua alela devine nefuncționala se dezvoltă procesul neoplazic, prin acumularea de mutații adiționale.

Trebuie înțeles faptul că dacă o persoană prezintă o mutație a acestor gene nu înseamnă că va dezvolta cancer mamar/ovarian, dar prezența acestor mutații a fost găsită la 80% din pacientele diagnosticate cu cancer mamar.

În afara cancerului ereditar de sân și ovar mutațiile BRCA1 si BRCA2 pot fi asociate și cu alte forme de cancer. Astfel,  s-a estimat ca riscul de cancer de prostată este de 3 ori mai mare la bărbații purtători de mutații BRCA1, în comparație cu populația generală. Mai mult, cazuri de cancer de pancreas, prostata, esofag, laringe, stomac, colon, vezica biliara, duct biliar, melanom au fost raportate în familiile cu mutații BRCA2 ce predispun la cancer. De asemenea în anemia Fanconi s-a constatat inactivarea bialelica BRCA2.

Polimorfizmele determinate, asociate cu cancerul mamar și ovarian:

1. BRCA1:185delAG
2. BRCA1:4153delA
3. BRCA1:5382insC
4. BRCA1:3819delGTAAA
5. BRCA1:3875delGTCT
6. BRCA1:300 T>G(Cys1Gly)
7. BRCA1:2080delA
8. BRCA2:6174delT

La determinarea prezentei mutațiilor este nevoie obligatoriu consultația mamologului-oncolog în instituțiile medicale oncologice, pentru a primi un tratament de profilaxie, in dependenta de vârsta pacientului și situația clinică.

Investigațiile recomandate pentru evidenta  purtătorilor de mutații ale genelor BRCA1 și BRCA2, inclusiv și pentru cei sănătoși:

• Autoexaminarea glandelor mamare – 1 dată în lună după 18 ani
• Consultația ginecologului si mamologului – 1 dată în 6-12 luni după 18 ani
• Mamografia in combinație cu RMN glandelor mamare – 1 dată în an după 25 ani
• USG trans vaginala și USG bazinului mic  - 1 dată în 6 luni după 30 ani
• CA -125

Investigații suplimentare:

• CT glandelor mamare – 1 dată în an după 25 ani
• CA-15-3 – 1 dată în 6 luni după 25 ani

   Testarea genetică BRCA se recomandă în principal:

• femeilor cu cancer mamar, ovarian, peritoneal primar sau de trompa uterina, depistat înainte de 40 ani, pentru a determina geneza cancerului și de a întreprinde masuri de prevenție pentru rudele de gradul 1,
• femeilor ce au rude de grad 1 și 2 cu cancer mamar, ovarian, peritoneal primar sau de trompa uterina,
• femeilor cu rude pe linia maternă cu cancer mamar bilateral,
• femeilor cu o rudă bărbat cu cancer mamar.

Rezultatele Testului BRCA

Este important ca raportul final să fie furnizat în cadrul unui consult genetic unde specialistul îi va explica pacientului rezultatul testării și care sunt opțiunile și măsurile pe care le poate urma pentru a preveni sau întârzia debutul bolii. 

1. Test pozitiv:Testul BRCA pozitiv semnifică prezența unei mutații la nivelul genei BRCA1 sau BRCA2. 
Aceasta indică un risc crescut pentru cancer de sân, cancer de ovar sau alte cancere (pancreas, colon, prostată). 
Dacă există deja un cancer diagnosticat, rezultatul pozitiv al testului BRCA reprezintă un risc crescut pentru dezvoltarea unui al doilea cancer.
2. Test negativ la pacienți cu cancer, dar fără mutații genetice în familie:
Explicațiile pentru testul BRCA negativ sunt :
a. cancerul se datorează unor factori combinați: factori de mediu, stil de viață;
b. cancerul se datorează altor mutații genetice.
3. Test negativ la pacienți cu mutații genetice în familie:
Testul BRCA negativ asociat cu prezența la membrii familiei a unor mutații la nivelul genelor BRCA1 sau BRCA2, semnifică faptul că riscul de dezvoltare al unui cancer de sân sau de ovar, este similar cu riscul populației generale, cu condiția să nu existe factori de risc suplimentari (alte cancere în familie, prezența de atipii celulare).

Ce putem face daca rezultatul este pozitiv?

Dacă rezultatul este pozitiv, recomandarea specialiștilor este să facem controale preventive cu o frecvență ridicată, pentru a fi siguri că predispozițiile nu se transformă în maladie. 

Este nevoie ca periodicsa se efectueze:

 -  ecografia mamară bilaterală,

 -  mamografia după vârsta de 40 de ani,

 -  ecografia ginecologică transvaginală

 -  testul Babeș-Papanicolau(Pap-test) sau analiza secreției vaginale.