Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă cu debut cel mai frecvent între 40-70 de ani. Afecţiunea se caracterizează prin distrugerea neuronilor producători de dopamina - un neurotransmiţător extrem de important în realizarea mişcărilor.

Din nefericire, atunci când boala este diagnosticată prin sesizarea unui tremor la nivelul unui membru sau a lentorii mişcării există deja o distrucţie de aproximativ 60% a acestor neuroni. Simptomele premonitorii ale bolii ca depresia, tulburările de somn, constipaţia sau tulburările de percepţie a mirosurilor - ce pot precede cu ani boala - pot să treacă neobservate, deoarece pot fi considerate simptome de sine stătătoare sau parte din constelaţia altor boli.

Cum se manifestă boala Parkinson?

Boala Parkinson se caracterizează printr-o serie de manifestări neurologice:

• lentoarea mişcării (bradikinezie),
• tremor al membrelor,
• tonus muscular crescut – rigiditate, adoptarea în timp a unei posturi în flexie, asemenea unui semn de întrebare cu spatele încovoiat
• tulburări de mers cu lipsa balansului fiziologic al braţelor, opriri în faţa obstacolelor, căderi frecvente, fenomene de blocaj motor “freezing”
• scris de mână modificat, mic, ilizibil
• expresii faciale şterse, ca o mască (facies hipomimic)
• voce stinsă, şoptită (hipofonie).

Exerciţiile fizice în boala Parkinson urmăresc:

• îmbunătăţirea mersului şi echilibrului
• îmbunătăţirea motricităţii fine
• menţinerea mobilităţii articulare
• corectarea posturii cu prevenirea atitudinii în flexie
• exerciţii pentru mimică.

Care sunt cauzele bolii Parkinson

Atunci când boala Parkinson se instalează, unele celule nervoase din creier încep să se degradeze și chiar să moară. Potrivit Mayo Clinic, când acești neuroni responsabili inclusiv pentru producția de dopamină dispar, și producția acestei substanțe esențiale pentru buna funcționare a funcțiilor cognitive scade. Iar când nivelul dopaminei scade, activitatea creierului nu se mai desfășoară în parametri normali, de unde și apariția unor simptome tipice bolii (tremorul, lentoarea în mișcare, tulburarea capacității de a vorbi etc.).

Chiar și așa, nu există încă o cauză concretă care să explice de ce se produce această deteriorare a neuronilor. Există, însă, câțiva factori de risc ce pot juca un rol-cheie în apariția și progresia acestei afecțiuni:

• Factorii genetici. Da, genele pot fi responsabile pentru transmiterea bolii Parkinson, dar asta se întâmplă mai degrabă atunci când există în familie mai multe persoane ce suferă de o astfel de tulburare;
• Factorii de mediu. Expunerea masivă la anumite medii ori substanțe toxice pe parcursul vieții poate conduce, de asemenea, la dezvoltarea bolii Parkinson;
• Nivelul scăzut al dopaminei. Absența acestei substanțe poate provoca dereglări semnificative în creier și poate favoriza instalarea Parkinsonului;
• Prezența corpurilor Lewy la nivelul creierului. Acestea sunt niște formațiuni de proteine de tip alpha-synuclein, care apar în interiorul celulelor nervoase, perturbând activitatea acestora și provocând schimbări de ritm, mișcare și comportament;
• Un alt factor de risc pentru Parkinson este și sexul persoanei, pentru că bărbații sunt mai predispuși la dezvoltarea bolii decât femeile;
• Vârsta. Există și excepții, desigur, însă, de regulă, boala Parkinson apare în special la persoanele trecute de 60 de ani.

Mai multe detalii, vorbeşte dna doctor neurolog Lilia Rotaru în reportajul de mai jos: