Următorii pași

15% reducere pentru clienții Invitro Diagnostics în magazinele Enter!

Coșul meu

Notificare

Serviciul necesită

Adăugați servicii

Insulina

195 MDL

Insulină

Vă reamintim că interpretarea independentă a rezultatelor nu este admisibilă, informațiile furnizate mai jos sunt exclusiv cu scop de referință.

Insulina este un hormon proteic esențial produs de celulele beta din pancreas. Acesta reglează metabolismul glucozei, grasimilor și proteinelor în organism. Insulina joacă un rol crucial în menținerea nivelurilor adecvate de zahăr din sânge, facilitând absorbția glucozei în celule pentru a fi utilizată ca sursă de energie sau stocată.

Structura și funcțiile insulinei

Insulina este formată dintr-un lant de 51 de aminoacizi, organizați în două lanțuri polipeptidice: lanțul A (cu 21 de aminoacizi) și lanțul B (cu 30 de aminoacizi). Aceste lanțuri sunt legate între ele prin două punți disulfurice. Structura tridimensională a insulinei este esențială pentru funcția sa biologică.

Componenta Descriere
Lanțul A Format din 21 de aminoacizi, joacă un rol important în legarea și activarea receptorilor insulinei.
Lanțul B Format din 30 de aminoacizi, este implicat în stabilizarea structurii insulinei și în interacțiunea cu receptorii.

Insulina facilitează absorbția glucozei în celule, reglând metabolismul energetic și sinteza glicogenului. De asemenea, promovează utilizarea glucozei în țesuturi precum mușchii și ficatul, inhibă eliberarea glucozei din ficat (gluconeogeneza) și stimulează sinteza proteinelor și depozitarea grasimilor.

Rolul insulinei în diagnostic

Insulina este un hormon esențial produs de pancreasul endocrin. Acesta joacă un rol crucial în reglarea metabolismului glucozei și grasimilor în țesuturile organismului. Măsurarea nivelurilor de insulină ajută la diagnosticarea și monitorizarea diferitelor afecțiuni, inclusiv diabetul zaharat și rezistența la insulină.

Indicații pentru testarea nivelului de insulină

Testarea nivelului de insulină poate fi recomandată în următoarele situații:

  • Diagnosticarea diabetului zaharat: Nivele ridicate persistente de insulină pot indica o rezistență la insulină, care este frecvent asociată cu diabetul zaharat de tip 2.
  • Monitorizarea tratamentului pentru diabet: Analizele periodice ale nivelului de insulină sunt utile pentru a ajusta doza de insulină sau alte medicamente pentru persoanele cu diabet.
  • Evaluarea hipoglicemiei: Niveluri scăzute de insulină pot fi un indicator al hipoglicemiei, o afecțiune în care nivelul zahărului din sânge este prea scăzut.
  • Investigarea disfuncțiilor pancreatice: Modificările nivelurilor de insulină pot sugera probleme la nivelul pancreasului endocrin.
  • Evaluarea sindromului ovarelor polichistice: Nivelele crescute de insulină sunt frecvent observate în sindromul ovarelor polichistice.

Pregătirea pentru procedura de recoltare a analizelor

Procedura de recoltare a sângelui pentru determinarea nivelului insulinei este relativ simplă și nu necesită măsuri de pregătire speciale. Cu toate acestea, există câteva recomandări de luat în considerare:

  • Respectarea regimului alimentar: În majoritatea cazurilor, analiza sângelui pentru insulină poate fi efectuată atât pe nemâncate, cât și după masă. Cu toate acestea, în anumite situații (de exemplu, în cazul unei analize biochimice complexe a sângelui), ar putea fi necesară respectarea unei perioade de 8-12 ore de post înainte de recoltarea sângelui.
  • Evitarea efortului fizic: Se recomandă să evitați efortul fizic intens în ajunul investigației, deoarece acesta ar putea influența rezultatele analizei.
  • Excluderea alcoolului și a fumatului: Se recomandă să vă abțineți de la consumul de alcool și fumat cu o zi înainte de recoltarea analizei, deoarece acestea pot influența nivelul insulinei și alți parametri sanguini.
  • Menținerea hidratării adecvate: Menținerea unui nivel adecvat de hidratare este important pentru a facilita procedura de recoltare a sângelui. Consumul insuficient de lichide ar putea face dificilă procedura de venopuncție.
  • Informați medicul despre medicamentele luate: Anumite medicamente pot influența nivelul insulinei și alți parametri sanguini. Prin urmare, este important să informați medicul despre toate medicamentele pe care le luați.

Procedura de recoltare a analizelor

Recoltarea sângelui pentru analiza insulinei se efectuează de obicei din vena de la pliul cotului. Procedura durează câteva minute și este efectuată de un profesionist medical. După venopuncție, ar putea apărea o ușoară sângerare sau o vânătaie, care de obicei dispare de la sine în câteva zile.

Termen de finalizare

1 zi lucrătoare, excluzând ziua recoltării biomaterialului.

Mai mulți factori pot influența rezultatele analizei sanguine pentru insulină, distorsionându-le sau ducând la o interpretare incorectă. Iată câțiva dintre cei mai semnificativi factori:

  • Hidratarea: Nivelul de hidratare al organismului poate influența concentrația insulinei din sânge. Deshidratarea poate duce la o creștere a nivelului insulinei datorită scăderii volumului de sânge, în timp ce consumul excesiv de lichide poate duce la scăderea artificială a acesteia.
  • Altitudinea: Locuirea la altitudini mari, unde aerul este mai rarefiat și conține mai puțin oxigen, ar putea stimula organismul să producă mai multe globule roșii și insulină pentru a compensa hipoxia (lipsa de oxigen).
  • Activitatea fizică: Activitatea fizică intensă poate crește temporar nivelul insulinei, datorită creșterii concentrației de globule roșii în circulația sanguină.
  • Condițiile de laborator și ora recoltării: Nivelul insulinei poate varia ușor de-a lungul zilei. De asemenea, respectarea standardelor de investigație de laborator este importantă pentru obținerea unor rezultate precise.
  • Vârsta și sexul: Nivelurile insulinei pot varia în funcție de vârsta și sexul persoanei, ceea ce trebuie luat în considerare la interpretarea rezultatelor.

Analizele pentru insulină sunt efectuate pentru a măsura concentrația de insulină din sânge. Insulina este un hormon produs de celulele beta din pancreas și joacă un rol esențial în reglarea metabolismului glucozei. Analiza insulinei poate face parte dintr-o serie de investigații legate de metabolismul glucozei și este adesea combinată cu măsurarea glicemiei.

Pentru determinarea concentrației de insulină, se recoltează o probă de sânge venos. Aceasta poate fi stabilizată cu anticoagulante precum EDTA sau heparină. Concentrația de insulină este măsurată în unități internaționale pe mililitru (uUI/ml) sau în picomoli pe litru (pmol/l). Monitorizarea nivelurilor de insulină este importantă pentru evaluarea funcției pancreatice și a sensibilității la insulină în contextul unor afecțiuni precum diabetul zaharat sau rezistența la insulină.

Surse:

https://academic.oup.com/clinchem/article/59/9/1349/5621850#:~:text=Circulating%20insulin%20concentrations%20reflect%20the%20amount%20of%20endogenous,antibodies%20have%20led%20to%20variability%20in%20assay%20results.
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2666053921000047
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31143899/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8232639/

Important!

Este extrem de important să reţineţi că informaţiile din această secţiune nu sunt destinate autodiagnosticării şi tratamentului. În cazul apariţiei durerii sau agravării unei boli, este necesar să consultaţi un medic pentru a efectua investigaţii diagnostice. Numai un specialist calificat poate stabili un diagnostic corect şi poate determina un tratament adecvat. Pentru a obţine o evaluare cât mai precisă şi consecventă a rezultatelor analizelor, se recomandă efectuarea acestora în acelaşi laborator. Acest lucru se datorează faptului că diferite laboratoare pot utiliza metode şi unităţi de măsură diferite pentru efectuarea unor investigaţii similare.


Pregătirea :

Perioada optimă pentru recoltare

  • Pentru obținerea rezultatelor cu un grad înalt de exactitate recomandăm să vizitați centrul de recoltare Invitro Diagnostics între orele de dimineață 7:30 și 11.00.
call close
Sănătatea Bărbatului după 40 ani Pachet medical de monitorizare recomandat bărbaților după vârsta de 40 de ani, cu scop de prevenție a patologilor cronice și oncologice!