Epstein-Barr virus în sânge (ADN, cantitativ)

Virusul Epstein-Barr în sânge (ADN, analiză cantitativă)

Vă reamintim că interpretarea independentă a rezultatelor este inacceptabilă, informațiile de mai jos sunt doar cu scop informativ

Virusul Epstein-Barr (VEB) aparține familiei herpesvirusurilor și este unul dintre cei mai răspândiți viruși în rândul oamenilor. Acesta poate fi transmis prin salivă și contact strâns cu persoane infectate. Majoritatea oamenilor se infectează cu VEB în copilărie sau adolescență, iar la majoritatea, infecția este asimptomatică sau cu simptome ușoare.

Structura și caracteristicile virusului Epstein-Barr

Virusul Epstein-Barr este un virus care conține ADN și poate infecta limfocitele B (un tip de celule albe din sânge), determinându-le să se înmulțească necontrolat. Acest lucru poate duce la dezvoltarea unor afecțiuni tumorale, cum ar fi limfomul Burkitt și anumite forme de cancer nazofaringian.

După infecția inițială, VEB poate rămâne în organism într-o stare latentă, fără a provoca simptome. Cu toate acestea, în cazul unei slăbiri a sistemului imunitar, virusul poate fi reactivat și poate provoca diverse afecțiuni.

Analiza cantitativă a ADN-ului virusului Epstein-Barr în sânge permite evaluarea încărcăturii virale și controlul eficacității terapiei în cazul unor afecțiuni tumorale asociate cu VEB.

Rolul virusului Epstein-Barr în diagnosticare

Virusul Epstein-Barr (VEB) este un virus herpes comun care poate provoca diverse afecțiuni, cum ar fi mononucleoza infecțioasă, anumite tipuri de limfom și alte tulburări. Analiza cantitativă a ADN-ului VEB în sânge joacă un rol important în diagnosticare, monitorizare și controlul afecțiunilor asociate cu acest virus.

Indicații pentru efectuarea testului

Testul ADN-ului virusului Epstein-Barr în sânge poate fi indicat în următoarele cazuri:

• Diagnosticarea mononucleozei infecțioase: Acest test ajută la confirmarea infecției active cauzate de virusul Epstein-Barr, în special în prezența simptomelor precum febră, ganglioni limfatici măriți și erupție cutanată.
• Monitorizarea pacienților după transplantul de organe: La pacienții care au suferit un transplant de organe, riscul de complicații asociate cu VEB este crescut. Prin urmare, determinarea cantitativă a ADN-ului viral ajută la controlarea încărcăturii virale și la inițierea tratamentului la momentul potrivit.
• Supravegherea pacienților cu imunitate slăbită: Persoanele cu imunitate compromisă, de exemplu, în cazul infecției cu HIV sau după chimioterapie, prezintă un risc crescut de reactivare a VEB și dezvoltarea afecțiunilor asociate acestuia.
• Diagnosticarea și monitorizarea limfoamelor legate de VEB: Unele tipuri de limfom, cum ar fi limfomul Burkitt și limfomul din zona marginală, sunt asociate cu VEB. Determinarea cantitativă a ADN-ului viral ajută la diagnosticarea și evaluarea eficacității tratamentului acestor afecțiuni.

Pregătirea pentru procedura de testare

Pentru a obține rezultate fiabile ale testului de sânge pentru determinarea ADN-ului virusului Epstein-Barr, trebuie respectate următoarele recomandări înainte de test:

• Absența necesității unei pregătiri speciale: Pentru acest test nu este necesară respectarea unui regim alimentar special sau a postului.
• Excluderea eforturilor fizice intense: În ziua precedentă testului, se recomandă evitarea exercițiilor fizice excesive, deoarece acestea pot influența rezultatele testului.
• Abținerea de la fumat și consumul de alcool: Fumatul și consumul de alcool pot influența rezultatele testului, de aceea trebuie evitate cu o zi înainte de procedură.
• Menținerea unui nivel normal de hidratare: Consumul adecvat de lichide facilitează procesul de recoltare a sângelui din venă.
• Informarea medicului despre medicația luată: Este necesar să informați personalul medical despre toate medicamentele pe care le luați, deoarece unele dintre ele pot influența rezultatele testului.

Procedura de testare

Recoltarea sângelui pentru determinarea ADN-ului virusului Epstein-Barr se face prin prelevarea unui eșantion de sânge din venă, de obicei la nivelul cotului. Procedura este efectuată de personal medical și durează câteva minute. După recoltarea sângelui, poate apărea o mică hemoragie sau vânătaie care se va rezolva de la sine în câteva zile.

Surse:

https://www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content.aspx?contenttypeid=167&contentid=ebv_antibody
https://logan.testcatalog.org/show/EBVQN#:~:text=Interpretation,)%20at%2019%20IU%2FmL.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC84187/
https://www.healthcare.uiowa.edu/path_handbook/rhandbook/test3172.html

IMPORTANT!

Este foarte important să rețineți că informațiile din această secțiune nu sunt destinate autodiagnosticării și autotratării. Dacă aveți dureri sau o exacerbare a bolii, este necesar să consultați un medic pentru a prescrie teste de diagnostic. Doar un specialist calificat poate pune un diagnostic corect și poate prescrie tratamentul corespunzător. Pentru a obține cele mai precise și consecvente evaluări ale rezultatelor testelor, se recomandă efectuarea acestora în același laborator. Acest lucru se datorează faptului că diferite laboratoare pot utiliza metode și unități de măsură diferite pentru a efectua studii similare.