Lapte, F2

Laptele de vacă reprezintă unul dintre alergenii majori responsabili de alergiile alimentare mai ales la vârsta sugarului și copilului mic deoarece este primul aliment introdus în alimentație. Ca și prevalență 2,5% dintre copii cu vârstă mai mică de 2 ani sunt sensibilizați la acest aliment însă după vârsta de 4-5 ani adesea sensibilitatea diminuă sau dispare iar copii devin toleranți la acest aliment.

Laptele de vacă este constituit din cel putin 20 proteine împărțite în două categorii: caseina 76-86% alcătuită din 4 proteine diferite (alfa1, alfa2, beta, și kappa cazeina). Cele mai recente studii efectuate au evidențiat faptul că,caseinele sunt cele mai alergenice. Proteinele zerului sunt reprezentate de: beta globuline, alfa lactalbumină, Ig bovine, albumină serică bovină, diferite proteine (lactoferină, lipaze, esteraze, transferine). În ceea ce privește proteinele zerului acestea rămân în soluție după precipitarea cazeinelor majoritatea fiind termolabile. Fierberea excesivă distruge o parte din proteinele din zer. Pasteurizarea efectuată de rutină în general nu este suficientă pt a denatura aceste proteine .

Sunt descrise reacții încrucișate între laptele de capra și laptele de vacă și oaie datorită gradului înalt al proteinelor omoloage. De asemenea 10-14% dintre copiii sensibili la laptele de vacă dezvoltă sensibilizare și la laptele de soia. De acest lucru trebuie ținut cont la realizarea regimului alimentar la un copil alergic la laptele de vacă >90% dintre copiii alergici la acesta sunt alergici și la laptele de capră.

Reacția alergică se dezvoltă în două etape: la primul contact cu substanța alergenică organismul este sensibilizat iar la urmatorul contact, sistemul imunitar reacționează și apar manifestările clinice ale reacției alergice.

În ceea ce privește reacțiile alergice imediate IgE mediate care apar în urma consumului de lapte de vacă acestea pot varia ca intensitate de la reacții ușoare până la severe, și uneori pot chiar să pună viața în pericol. Simptomele de multe ori debuteaza foarte repede în câteva minute sau ore, pot aparea chiar și la cantități mici de alergen ingerate și se pot manifesta prin: furnicături la nivelul limbii, angioedem facial, urticarie, greța, vomă, dureri abdominale, senzație de apăsare în jurul gâtului, rinoree, iar în cazurile severe respirație șuierătoare sau dificultăți de respirație , hipotensiune arteriala până la leșin, tahicardie, astm bronsic, dermatita atopica.

Reacțiile tardive post ingestie de lapte de vacă nu sunt IgE mediate și de obicei se dezvolta la câteva ore sau după mai multe zile de la ingestia alimentului alergizant si sunt reprezentate de: esofagita eozinofilică alergică, enterocolită, enteropatie sau gastroenterită si proctocolita, constipație și sindromul intestinului iritabil, sindrom Heiner, stenoză pilorică.

Diagnosticul de alergie la proteina laptelui de vacă începe cu o suspiciune și se termină cu efectuarea testului de determinare cantitativă a IgE specific la lapte în serul uman.

• Pentru a nu denatura rezultatele unor analize (glicemia, colesterolul sau trigliceridele), în ajun, evitați consumul unor alimente grase, dulciuri concentrate și alcool.

• Amânați colectarea analizei imediat după investigații paraclinice (rentghen, TC, RMN) și proceduri fizioterapeutice. Acestea pot influența rezultatele testului.