Aspergillus fumigatus, M3

Mucegaiurile se dezvoltă în camere umede, vechi şi prost ventilate, în pivniţe în care există multă umezeală, în băi, pe pereţii de exterior umezi şi reci, sub tapet, pe pereţii din spatele dulapurilor, în spatele tablourilor înrămate, sub mochete, în umidificatoare, sisteme de aer condiţionat, ghivecele plantelor, sere şi chiar în frigidere. De asemenea, se pot înmulţi pe suprafaţa unor alimente, fructe, legume, pâine sau brânză. De altfel, enzimele provenite din mucegaiuri sunt adeseori utilizate in industria de prelucrarea a alimentelor. În cazul alergiei la mucegaiuri, alergenii reprezentaţi de sporii acestora, după ce pătrund în organism pe diferite cai, fie prin respiraţie, fie prin contactul cu pielea sau, mai rar, prin consumul unor alimente, vor declanşa rapid un răspuns de apărare din partea sistemului imunitar. Sporii de mucegai pot acţiona, atât ca alergeni de interior, cât si de exterior, situaţie în care pot declanşa o simptomatologie alergică cu un  profil sezonier, asemănatoare celei declanşate de polenuri. Sporii mucegaiurilor de exterior sunt purtaţi prin aer pe distanţe mari, călătorind adesea împreună cu granulele de polen.

Contactul cu sporii mucegaiurilor pot declanşa o multitudine de  simptome:

• strănuturi, mâncărime de nas, secreţii nazale apoase, blocarea nasului cu dificultăţi de respiraţie, scăderea mirosului şi migrene;
• mâncărimi de ochi, înroşirea conjunctivelor, lacrimare şi edeme ale pleoapelor;
• tuse, fie productive, ca în bronşită, fie seacă, iritativă, şuierătoare şi cu dificultate acută în respiraţie, ca în criza de astm;
• mâncărime şi înroşire a pielii, erupţie de tip urticarie sau dermatită;
• balonare, greaţă, vărsaturi, dureri abdominale şi scaune diareice.

Cuantificarea anticorpilor IgE specifici permite evaluarea relației dintre nivelurile de anticorpi și manifestările clinice ale alergiei. Valorile scăzute ale acestui indicator indică o probabilitate scăzută a unei boli alergice, în timp ce un nivel ridicat are o corelație ridicată cu manifestările clinice ale bolii. Dacă sunt detectate niveluri ridicate de IgE specifice, este posibil să se prevadă dezvoltarea alergiilor în viitor și o manifestare mai vie a simptomelor sale. Cu toate acestea, concentrația de IgE în sânge este instabilă. Se schimbă odată cu dezvoltarea bolii, cu cantitatea de doză de alergeni primită, precum și în timpul tratamentului. Se recomandă repetarea studiului atunci când simptomele se modifică și sub controlul tratamentului. Necesitatea reexaminării trebuie consultată cu medicul curant. Astfel cuantificarea anticorpilor specifici din sânge, imunoglobuline de clasa E, care apar în prezența unei reacții alergice la mucegai.

• Pentru a nu denatura rezultatele unor analize (glicemia, colesterolul sau trigliceridele), în ajun, evitați consumul unor alimente grase, dulciuri concentrate și alcool.

• Amânați colectarea analizei imediat după investigații paraclinice (rentghen, TC, RMN) și proceduri fizioterapeutice. Acestea pot influența rezultatele testului.