Uneori pacienții așteaptă să vadă în cabinetul medical un om cu părul cărunt și cu ochelari pe nas, ca să se știe pe „mâini bune”. În obstetrică și ginecologie, mai există și reticența pacientelor față de medicul de sex masculin. Acești factori, mărturisește Evghenii, creează mici obstacole la primele consultații, dar preconcepțiile se risipesc după o scurtă conversație. Deloc surprinzător, foarte ușor se leagă o comunicare deschisă și o relație de încredere cu tinerele cupluri. Din păcate, acestea deseori se adresează cu probleme de infertilitate. 30-40 la sută din solicitările pacientelor se referă la eșecul de a concepe un copil.

„Atunci când mi-am început activitatea la Invitro, eu am înțeles cât de usturătoare e problema de infertilitate la noi în țară, și anume în rândul cuplurilor tinere. Eu activez la filiala laboratorului Invitro Diagnostics din sectorul Ciocana – un sector destul de tânăr al capitalei, cu multe blocuri de locuit noi, majoritatea locatarilor fiind tineri. Deseori se adresează după ajutor cupluri care încearcă să conceapă copii timp de un an, doi sau chiar mai mulți. E o problemă răspândită.”

Problema de infertilitate are, în cele mai multe cazuri, soluții. Iată care sunt pașii pe care trebuie să îl urmeze cuplul care a încercat să conceapă un copil timp de cel puțin doi ani:

„În primul rând, eu îi recomand bărbatului să meargă la urolog. Apropo, la filiala sectorului Ciocana al laboratului Invitro Diagnostics activează medicul urolog Adrian Sadovnic. Apoi, bărbatul este îndemnat să facă un test – spermograma. Dacă totul e în regulă, încep să lucrez cu femeia. Spectrul de examinări, în cazul femeii, este mult mai larg.

Trebuie să excludem factorii infecțioși, imunologici, vârsta, afecțiunile interne ale organelor genitale, în principal impermeabilitatea trompelor uterine. Ne asigurăm că nu există alte patologii extragenitale și probleme endocrine. Astăzi e răspândită infertilitatea din cauza problemelor imunologice. Mai simplu vorbind, aceasta este starea în care barierele naturale ale organismului femeii nu le permit spermatozoizilor să pătrundă în uter și în trompele uterine, unde trebuie să se producă fertilizarea și implantarea.”

Infertilitatea din cauza problemelor imunologice se rezolvă cu inseminarea intrauterină, cunoscută ca inseminarea artificială. Sperma partenerului se introduce direct în uter. În acest mod, sperma ocolește barierele puse de organele femeii – de vagin, de colul uterin, de eliminările vaginale.

„Infertilitatea mai poate fi cauzată de anticorpii anti-ovarieni și anti Zona Pellucida. Zona Pellucida este învelișul proteic ce protejează embrionul. În acest caz, anticorpii vin din celulele ovarelor și, desigur, sunt mai complicate tratamentul și fertilizarea femeii. Deseori, în acest caz, se recurge la fertilizarea in vitro. Laboratorul nostru ne permite efectuarea analizelor prin care se vor identifica acești anticorpi în sânge. De fapt, toate neregularitățile menționate mai devreme, pot fi depistate în laboratorul Invitro.

„Voi menționa și o infecție neplăcută – Chlamydia Trahomatis, care nu se manifestă în niciun fel sau prezintă simptome nesemnificative (de exemplu, dureri în partea inferioară a abdomenului), dar stă în regiunea bazinului mic și generează obstacole în zona trompelor uterine, hydrosalpinx, provoacă procese inflamatorii cronice și aderențiale.”Infectată cu aceasta boala sexual-transmisibilă femeia devine infertilă, deseori fără să o știe.

„De aceea este important de reținut: dacă după 2 ani de viață sexuală activă a cuplului în care femeia are un ciclu menstrual și un fon hormonal normal, iar bărbatul este sănătos, nu se reușește conceperea unui copil, recomand prezentarea la medic. Mai insist ca femeile să nu amâne vizita la ginecolog dacă simte disconfort în regiunea ovarelor sau a uterului. Am avut nenumărate cazuri când pacientele s-au chinuit cu dureri timp de jumătate de an, astfel oferindu-le infecțiilor putere. Gonoreea, mycoplasma, ureaplasma, candidoza, vaginita se numără printre ele. Deseori infecțiile devin cronice, de aceea tratamentul e mai de lungă durată și mai sever. Citologia (PAP test) este o altă investigație ce nu trebuie neglijată. Așa ne protejam de cancer a colului uterin. Am avut o pacientă de 40 de ani, care mi-a mărturisit că nu știa despre regula citologiei, și anume că examinarea se face o dată la trei ani, după atingerea vârstei de 25 de ani.”

Evghenii Levonenco le mai sugerează femeilor să facă sport. Așa cum merg la cosmetolog ca să își îngrijească fața sau la salon ca să își facă manichiura, femeile trebuie să găsească timp pentru exercițiile de fortificare a bazinului mic. Recomandarea capătă titlu obligatoriu dacă femeia a avut o naștere complicată sau a născut prin cezariană. Reabilitarea bazinului mic și a mușchilor perineului sunt necesare pentru a evita incontinența urinară, prolapsul organelor urogenitale(uter, vezică, rect), procese aderentiale în regiunea bazinului mic, slăbirea vaginului (mai ales după sarcinile multiple sau sarcina cu făt macrosom, cu traumatism obstetrical). Poate fi afectată esențial viața intimă a femeii.

„Dar nu recomand sportul agresiv, până la epuizare, căci se pot deregla funcțiile menstruale, femeia poate ajunge chiar la amenoree. Apoi, femeile cu mușchii antrenați în exces, trebuie să cunoască: va întâmpina dificultăți în timpul nașterii, dacă planifică să nască natural. Am văzut filmulețe în care femei bodybuilder apar în al treilea trimestru de sarcină, ridicând greutăți, se practica cross-fit. Sunt împotriva acestor practici, căci asemenea femei nasc foarte greu. Mușchii ai bazinului mic mult prea puternici și nu sunt elastici, nu permit deschiderea colului uterin, iar coborârea fătului încetinește sau se oprește. Exercitiile pot provoca pozitionarea incorectă a fătului, circulări ombilicale multiple, iar ridicarea greutăților poate duce la creșterea tensiunii intrauterine și, ca urmare, la stări de urgență (ruperea prematură a sacului amniotic și decolarea placentei normal inserate).

E foarte complicat și deseori nașterea naturală se încheie cu cezariană. Astăzi totul se face pentru „hype”, pentru a-i uimi pe cei din jur, dar cred că este important de știut consecințele exercițiilor cu haltere grele în timpul sarcinii.”
Ochii lui Evghenii licăresc atunci când vorbește despre meseria sa. Din cei 31 de ani câți îi are astăzi, 11 au fost dedicați medicinii. Are 5 ani experiență în ginecologie obstetrică și e mândru că nu a cedat în fața tentației de a-și continua studiile peste hotarele țării. Îi face plăcere să muncească acasă.

„De când mă țin minte, voiam să fiu medic, deoarece tatăl meu a fost chirurg oro-maxilo-facial, îmi plăcea să merg la el la serviciu, îl vedeam atât de mare, frumos, îmbrăcat în halat alb… Înțelegeam că îi ajută pe oameni, de aceea visam să devin și eu medic, mă gândeam la chirurgie. În ultimii ani de studiu la Universitatea de Medicină, lectorii îmi tot făceau aluzii că traumatologia e cea mai potrivită meserie pentru un om corpolent ca mine.

„O, ești un tânăr atât de mare, toate drumurile tale la traumatologie duc”, îmi ziceau ei. Profesorul Valentin Friptu, se pare, a avut o putere mai mare de convingere. El mi-a influențat decizia, după ce am înțeles că ginecologia si obstetrica sunt perfecte pentru mine”, își amintește Evghenii.

Tânărul medic face naveta între raionul Criuleni și orașul Chișinău foarte des. 140-160 de ore din lună sunt dedicate pacientelor din Spitalul Raional Criuleni, unde a fost repartizat de Ministerul Sănătății, după studii, iar celelalte zile sunt programate pentru activitatea sa la Laboratorul Invitro Diagnostics din Chișinău. Are 5 ani de când asistă femeile la naștere. A făcut 4 ani de rezidențiat la Spitalul Clinic Municipal Nr. 1, unde a fost ghidat de Marușceac Galina, Bejan Alina, Cardaniuc Corina, Gaina Gheorghii și alți medici cărora le este profund recunoscător pentru susținere, cunoștințe, experiență. Nu prea are timp pentru călătorii și petreceri. Mai degrabă ajunge la o conferință sau la un curs de perfecționare. Și nu regretă o clipă că tinerețea și-o petrece studiind și muncind.

„Mi-am dăruit cei mai buni ani din viață specialității pe care o urmez astăzi. Înțeleg că doar așa pot deveni un profesionist. Sunt conștient, un medic bun nu încetează niciodată să învețe”.