BRCA1 și BRCA2: cine ar trebui să facă testarea genetică și ce ne spune rezultatul?

Articol informativ pentru paciente                                                            Autor - Chelban Doina, Medic mamolog oncolog

În ultimii ani auzim tot mai des despre testarea genetică BRCA1 și BRCA2, mai ales atunci când vorbim despre prevenția cancerului mamar și ovarian. Dar ce înseamnă, de fapt, aceste gene? Dacă avem o mutație BRCA înseamnă că vom face cancer? Și ar trebui toate femeile să facă acest test?

Testarea genetică poate oferi informații foarte importante, însă valoarea ei nu constă doar în efectuarea unei analize. Este important să știm cui îi este indicată, cum interpretăm rezultatul și ce putem face mai departe cu această informație.

Ce sunt BRCA1 și BRCA2?

BRCA1 și BRCA2 sunt gene pe care le avem cu toții, atât femeile, cât și bărbații. Ele participă la repararea ADN-ului deteriorat și contribuie astfel la protejarea celulelor împotriva transformării maligne.

Uneori, într-una dintre aceste gene există o modificare genetică patogenă care poate fi moștenită de la unul dintre părinți. Atunci mecanismele naturale de reparare a ADN-ului nu mai funcționează la fel de eficient, iar riscul apariției anumitor tipuri de cancer crește.

Important: a avea o mutație BRCA1 sau BRCA2 nu înseamnă că persoana are cancer și nici că îl va dezvolta cu certitudine. Înseamnă că există o predispoziție genetică și un risc semnificativ mai mare decât în populația generală.

Pentru cancerul mamar, NCI estimează că peste 60% dintre femeile care moștenesc o variantă patogenă BRCA1 sau BRCA2 vor dezvolta cancer mamar pe parcursul vieții, comparativ cu aproximativ 13% dintre femeile din populația generală. Riscul de cancer ovarian este, de asemenea, crescut: aproximativ 39–58% pentru BRCA1 și 13–29% pentru BRCA2.

De aceea, informația genetică nu trebuie privită ca un diagnostic, ci ca o posibilitate de a identifica din timp femeile cu risc crescut și de a adapta supravegherea și măsurile de reducere a riscului.

Cui îi este recomandată testarea genetică BRCA1/BRCA2?

O întrebare frecventă este: „Ar trebui toate femeile să facă testul BRCA?”

Nu neapărat. Testarea genetică este în primul rând recomandată persoanelor la care istoricul personal sau familial sugerează o probabilitate mai mare de existență a unei predispoziții ereditare.

În cazul unei persoane fără diagnostic de cancer, testarea poate fi indicată atunci când:

• există deja în familie o mutație BRCA1 sau BRCA2 cunoscută;
• există cazuri de cancer mamar diagnosticate la vârstă tânără;
• în familie au existat mai multe cazuri de cancer mamar și/sau ovarian;
• există antecedente de cancer ovarian;
• un bărbat din familie a fost diagnosticat cu cancer mamar;
• în familie există anumite cazuri de cancer pancreatic sau cancer de prostată metastatic ori cu risc înalt;
• istoricul familial sau originea populațională sugerează o probabilitate mai mare de existență a unei mutații ereditare.

Dar testarea genetică nu este importantă doar pentru femeile sănătoase care au antecedente familiale.

În cazul pacientelor deja diagnosticate cu cancer mamar, indicațiile actuale sunt mai largi. Conform recomandărilor ASCO–Society of Surgical Oncology, testarea BRCA1/BRCA2 ar trebui oferită tuturor pacientelor nou diagnosticate cu cancer mamar la vârsta de 65 de ani sau mai puțin. La pacientele cu vârsta peste 65 de ani, indicația se stabilește în funcție de caracteristicile bolii, istoricul personal și familial și de posibilul impact al rezultatului asupra tratamentului.

De ce este important să știm acest lucru?

Pentru o persoană sănătoasă, identificarea unei mutații poate modifica strategia de supraveghere și prevenție. Pentru o pacientă care are deja cancer, rezultatul testării poate avea implicații suplimentare: poate influența anumite decizii terapeutice, poate ajuta la evaluarea riscului pentru un al doilea cancer și poate oferi informații importante pentru membrii familiei.

Așadar, testarea BRCA nu înseamnă doar „am sau nu am risc de cancer?”. Este o informație genetică ce trebuie analizată în contextul fiecărei persoane și care poate avea consecințe atât pentru pacientă, cât și pentru familia ei.

Cum se face testarea și de ce este importantă consilierea genetică?

Testarea BRCA1/BRCA2 este o analiză genetică prin care se caută modificări ale acestor gene care pot fi asociate cu o predispoziție ereditară pentru anumite tipuri de cancer.

Pentru testarea unei predispoziții ereditare, analiza se poate efectua dintr-o probă de sânge sau salivă. În cazul testului BRCA1/BRCA2 disponibil la Invitro Diagnostics, recoltarea se face din sânge venos, iar proba este ulterior analizată în laborator prin metode de genetică moleculară pentru identificarea mutațiilor investigate. Nu este necesară o pregătire specială înainte de recoltare.

Recoltarea este, așadar, partea simplă. Mai important este să știm de ce facem testul și cum vom interpreta rezultatul.

Înainte de testare este recomandată evaluarea istoricului personal și familial. Medicul sau specialistul în genetică poate analiza tipurile de cancer apărute în familie, vârsta la care au fost diagnosticate și gradul de rudenie și poate stabili dacă testarea este indicată și ce tip de test genetic este cel mai potrivit.

Consilierea genetică este importantă și pentru ca pacienta să înțeleagă dinainte ce informații poate – și ce informații nu poate – oferi testul.

Un rezultat genetic nu este întotdeauna pur și simplu „pozitiv” sau „negativ”. Uneori poate fi identificată o modificare genetică a cărei semnificație pentru riscul de cancer nu este încă suficient cunoscută. De aceea, interpretarea rezultatului trebuie făcută în contextul istoricului personal și familial, împreună cu un specialist.

Și mai există un aspect important: rezultatul unui test genetic poate oferi informații nu doar despre persoana testată, ci și despre rudele sale biologice.

De aceea, testarea BRCA1/BRCA2 nu ar trebui privită doar ca o simplă analiză de laborator, ci ca parte a unei evaluări medicale care începe cu întrebarea potrivită și continuă cu interpretarea corectă a rezultatului.

Cum interpretăm rezultatul testării BRCA1/BRCA2?

Rezultatul unei testări genetice nu trebuie privit doar ca un simplu „pozitiv” sau „negativ”. Fiecare rezultat are o semnificație diferită și trebuie interpretat în contextul istoricului personal și familial.

Rezultat pozitiv

Un rezultat pozitiv înseamnă că a fost identificată o variantă patogenă sau probabil patogenă în BRCA1 sau BRCA2.

Acest lucru nu înseamnă că persoana are cancer și nici că va dezvolta cu certitudine boala. Înseamnă că există o predispoziție genetică și un risc mai mare pentru anumite tipuri de cancer, ceea ce poate necesita o strategie individualizată de supraveghere și reducere a riscului.

În cazul unei paciente deja diagnosticate cu cancer, identificarea unei astfel de variante poate avea implicații și asupra unor decizii de tratament.

Rezultat negativ

Un rezultat negativ înseamnă că testul nu a identificat variantele patogene BRCA1/BRCA2 căutate.

Dar „negativ” nu înseamnă automat „fără risc de cancer”.

Dacă în familie există deja o mutație BRCA cunoscută și persoana testată nu a moștenit-o, rezultatul este mult mai clar. Dacă însă nu există o mutație familială cunoscută, un rezultat negativ nu exclude alte cauze genetice și nici ceilalți factori care pot influența riscul de cancer.

De aceea, recomandările de screening nu trebuie întrerupte doar pentru că rezultatul BRCA este negativ.

Variantă cu semnificație incertă (VUS)

Uneori testarea identifică o modificare genetică despre care, în momentul respectiv, nu există suficiente date pentru a spune dacă este asociată sau nu cu un risc crescut de cancer. Aceasta se numește variantă cu semnificație incertă – VUS.

Un VUS nu trebuie considerat echivalentul unei mutații patogene și, în general, nu ar trebui să stea singur la baza unor decizii medicale majore. În timp, pe măsură ce apar date noi, o astfel de variantă poate fi reclasificată.

Prin urmare, rezultatul testării genetice capătă valoare atunci când este interpretat corect. Nu tratăm o analiză, ci folosim informația genetică împreună cu istoricul personal, familial și datele medicale pentru a decide ce este potrivit pentru fiecare pacientă.

Ce se întâmplă dacă este identificată o mutație BRCA?

Identificarea unei variante patogene BRCA1 sau BRCA2 nu înseamnă că există o singură conduită valabilă pentru toate femeile. Următorii pași se stabilesc individual, în funcție de vârstă, istoricul personal și familial, existența sau nu a unui diagnostic oncologic și preferințele pacientei.

Pentru o femeie sănătoasă, rezultatul poate duce la o supraveghere mamară mai atentă, începută la vârste mai tinere și care poate include, în funcție de recomandarea specialistului, examinări prin RMN mamar și mamografie. În anumite situații se pot discuta și măsuri de reducere a riscului, inclusiv opțiuni medicamentoase sau intervenții chirurgicale preventive.

În ceea ce privește riscul ovarian, este important de știut că în prezent nu există o metodă de screening care să fi demonstrat eficiență comparabilă cu screeningul mamar pentru depistarea precoce a cancerului ovarian la purtătoarele BRCA. De aceea, pentru unele femei cu risc genetic crescut poate fi discutată chirurgia de reducere a riscului, la momentul potrivit și după o evaluare individuală.

Pentru o pacientă deja diagnosticată cu cancer mamar, informația BRCA poate influența anumite decizii terapeutice și chirurgicale. În anumite situații, prezența unei variante BRCA poate avea relevanță inclusiv pentru alegerea unor terapii țintite, precum inhibitorii PARP.

Rezultatul are implicații și pentru familie. O variantă patogenă ereditară poate fi transmisă atât femeilor, cât și bărbaților din familie, motiv pentru care rudele biologice pot beneficia de consiliere genetică și, atunci când este indicat, de testare.

Important este că un rezultat pozitiv nu impune automat o anumită intervenție. El deschide o discuție despre opțiunile disponibile, iar deciziile se iau individualizat, împreună cu echipa medicală.

Mesajul final – informația genetică înseamnă posibilitatea de a acționa

Testarea genetică BRCA1/BRCA2 nu este un diagnostic de cancer și nici o predicție sigură a viitorului. Este un instrument care ne poate ajuta să înțelegem mai bine riscul individual și, atunci când există indicație, să luăm decizii medicale mai bine adaptate fiecărei persoane.

Identificarea unei predispoziții genetice poate permite începerea unei supravegheri mai atente, alegerea unei strategii personalizate de reducere a riscului și, în cazul pacientelor deja diagnosticate, poate avea implicații asupra conduitei terapeutice.

În același timp, un rezultat BRCA negativ nu înlocuiește screeningul mamar recomandat în funcție de vârstă și de riscul individual. Majoritatea cancerelor mamare nu sunt determinate de variante ereditare BRCA1/BRCA2, iar controalele preventive rămân importante indiferent de rezultatul testului.

Poate cel mai important mesaj este acesta: scopul testării genetice nu este să creeze teamă, ci să transforme informația despre risc într-o posibilitate de prevenție, supraveghere și decizie medicală informată.
 

Surse medicale de referință:

• National Cancer Institute (NCI) – Modificările genelor BRCA: riscul de cancer și testarea genetică. Fișă informativă.
• Bedrosian I. et al. Testarea germinală la pacientele cu cancer mamar: ghidul ASCO–Society of Surgical Oncology. Journal of Clinical Oncology, 2024.
• National Cancer Institute (NCI) – Intervenții chirurgicale pentru reducerea riscului de cancer mamar.
• Invitro Diagnostics – informația oficială despre testarea BRCA1/BRCA2 disponibilă în laborator.