Prostatita cronică | Simptome, cauze și opțiuni de tratament

Prostatita cronică este o afecțiune determinată de o inflamație infecțioasă specifică sau nespecifică, cronică, a prostatei. De cele mai multe ori, prostatita cronică reprezintă o consecință a prostatitei acute care nu a fost tratată la timp sau al cărei tratament nu a fost efectuat complet și regulat.

De ce apare prostatita cronică

Cauzele și factorii favorizanți ai prostatitei cronice includ:

• Germeni gram-negativi:
  • Escherichia coli;
  • Pseudomonas aeruginosa;
  • Klebsiella;
  • Enterobacter.
• Germeni gram-pozitivi:
  • Staphylococcus aureus.
• Alți germeni:
  • Chlamydia trachomatis.
• Afecțiuni acute și cronice ale aparatului urogenital.
• Anomalii ale aparatului urogenital.
• Afecțiuni acute și cronice ale sistemului respirator.
• Afecțiuni acute și cronice ale sistemului gastrointestinal.
• Afecțiuni endocrino-metabolice, precum diabetul zaharat.
• Tumori ale aparatului urogenital și tumori de alte origini.
• Terapie imunosupresoare.
• Poziție șezândă prelungită.
• Expunerea la frig.
• Consumul de alcool.
• Tabagismul.
• Traumatismele mecanice, factorii psihoemoționali și stresul.

O afecțiune care poate evolua lent și tăcut

În unele cazuri, prostatita cronică are o evoluție lentă și asimptomatică încă de la debut, în special atunci când cauza afecțiunii este prezența unui proces obstructiv cronic la nivelul căilor urinare.

În aceste situații, procesul patologic poate duce la formarea cicatricilor și la scleroza țesutului prostatic.

Durerea persistentă, principalul semnal de alarmă

Pentru prostatita cronică este caracteristică durerea cronică localizată în regiunea perineală, acesta fiind principalul simptom subiectiv. Durerea se accentuează atunci când pacientul stă mult timp în poziție șezândă. La mișcare, intensitatea durerii scade sau aceasta poate dispărea complet.

Unii pacienți se plâng și de tulburări sexuale.

Semnele prostatitei cronice includ:

• durere perineală;
• durere în bazinet;
• febră;
• frisoane;
• mialgii;
• artralgii;
• alterarea stării generale;
• retenție de urină;
• micțiune dificilă;
• polakiurie;
• disurie;
• urină tulbure.

Ce investigații confirmă diagnosticul

Diagnosticul prostatitei cronice se stabilește pe baza:

• anamnezei;
• datelor obiective;
• analizelor de laborator;
• investigațiilor instrumentale;
• investigațiilor radiologice și imagistice;
• consultațiilor medicilor din alte specialități.

O importanță diagnostică deosebită o are examinarea secreției prostatice. Depistarea leucocitozei și a microorganismelor în secreția prostatică poate confirma diagnosticul prezumtiv.

Alte afecțiuni cu simptome asemănătoare

Diagnosticul diferențial se face cu:

• adenomul de prostată;
• cancerul de prostată;
• tuberculoza prostatică.

O importanță deosebită o are biopsia în diagnosticul diferențial al prostatitei cronice cu alte procese patologice, în general, și cu cancerul de prostată, în special.

Ce presupune tratamentul prostatitei cronice

Tratamentul prostatitei cronice poate include:

1. Măsuri terapeutice și profilactice generale.
2. Terapie etiopatogenică.
3. Terapie antibacteriană.
4. Terapie locală.
5. Terapie pentru prevenirea formării cicatricilor și a țesutului fibros:
   • lidază;
   • aloe;
   • masaj prostatic;
   • proceduri fizioterapeutice;
   • tratament balneologic.
6. Hormonoterapie și corticosteroizi, la necesitate.
7. Tratament simptomatic.

Cum poate fi prevenită

Profilaxia prostatitei cronice constă în măsuri generale și speciale care urmăresc, în primul rând, combaterea sau prevenirea infecțiilor urogenitale și a factorilor favorizanți implicați în dezvoltarea prostatitei cronice.

________________________

Autor: Marcel Balagura, chirurg-urolog, doctor în stiințe medicale

Centrul medical Invitro Diagnostics
filiala Chișinău, str. Alba-Iulia 168