Vasele la limită: drumul către ateroscleroză

Vasele de sânge la limită: drumul către ateroscleroză

Vasele de sânge sunt „structuri” vitale prin care sângele transportă oxigenul și substanțele nutritive către toate organele. Acestea sunt expuse permanent acțiunii tensiunii arteriale, lipidelor, hormonilor și altor factori care, odată cu înaintarea în vârstă sau în condiții nefavorabile, le pot afecta structura și funcția.

În organismul unui adult există aproximativ 100.000 km de vase de sânge, inclusiv artere, vene și capilare.

Există aproximativ 20.000–25.000 de artere, iar acestea transportă sângele de la inimă către organe. Dintre acestea, cele mai importante sunt:

• Aorta – cea mai mare arteră, care asigură alimentarea cu sânge a tuturor organelor.
• Arterele coronare – vascularizează mușchiul inimii.
• Arterele carotide – transportă sângele către creier.
• Arterele vertebrale – se unesc formând artera bazilară și vascularizează trunchiul cerebral și cerebelul.
• Artera este alcătuită din trei straturi:
• Intima – stratul intern, căptușit cu endoteliu; asigură curgerea lină a sângelui și previne formarea trombilor.
• Media – stratul muscular mijlociu, bogat în fibre elastice; permite vasului să se dilate și să se contracte în funcție de modificările presiunii.
• Adventiția – stratul extern de țesut conjunctiv, care conține vasele vaselor (vasa vasorum) și nervi; susține nutriția și structura peretelui arterial.

Pe drumul către ateroscleroză, primele modificări apar chiar la nivelul intimei: aici se depun lipidele, se activează răspunsul inflamator, apar celulele spumoase, iar treptat se formează placa de ateroscleroză, care îngustează lumenul vasului și îi reduce elasticitatea.

Evoluția plăcii: cum se formează ateroscleroza

Stratul intern al arterei este responsabil de circulația lină a sângelui. Atunci când nivelul colesterolului „rău” (LDL) este crescut, lipidele încep să se depună pe peretele vasului. Organismul percepe aceste depozite ca pe o leziune, iar către ele migrează celulele de apărare — macrofagele. Acestea absorb grăsimile și se transformă în celule spumoase, formând nucleul viitoarei plăci.

În timp, în jurul acestui nucleu se acumulează țesut conjunctiv și, uneori, calciu, ceea ce face vasul mai puțin elastic.

Dacă placa de ateroscleroză crește în dimensiuni sau devine instabilă, ruptura acesteia poate duce la activarea procesului de formare a trombilor, cu apariția unui tromb, care, la rândul său, poate provoca o ocluzie acută a vasului și crește semnificativ riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Dezvoltarea aterosclerozei este influențată de câțiva factori-cheie:

Nivel crescut al colesterolului și al lipidelor

Nivelul crescut al colesterolului LDL și al trigliceridelor favorizează depunerea grăsimilor pe pereții vaselor de sânge, în timp ce colesterolul HDL contribuie la eliminarea excesului de colesterol din sânge și protejează vasele.

LDL (Low-Density Lipoprotein, lipoproteine cu densitate joasă) reprezintă colesterolul „rău”, care se poate depune pe pereții vaselor de sânge.

HDL (High-Density Lipoprotein, lipoproteine cu densitate înaltă) reprezintă colesterolul „bun”, care ajută la eliminarea excesului de colesterol din sânge.

Hipertensiunea arterială

Din cauza solicitării crescute asupra vaselor de sânge sau a modificărilor elasticității acestora, tensiunea arterială crește. Acțiunea constantă a sângelui asupra pereților arteriali accelerează deteriorarea țesutului vascular și favorizează formarea plăcilor de ateroscleroză.

Fumatul și consumul de alcool

Nicotina afectează vasele de sânge și le reduce elasticitatea, iar consumul cronic excesiv de alcool influențează nivelul lipidelor și crește tensiunea arterială.

Diabetul zaharat și tulburările metabolice

Nivelul crescut al glicemiei afectează peretele vascular, iar asocierea cu obezitatea crește semnificativ riscul de dezvoltare a aterosclerozei.

Factorii genetici

Predispoziția ereditară joacă, de asemenea, un rol important. Dacă unul dintre părinți a suferit un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral la o vârstă tânără, riscul de dezvoltare a bolilor cardiovasculare la copil este mai mare. [1]

Datele statistice arată:

• Dacă ambii părinți sunt sănătoși până la o vârstă înaintată, probabilitatea dezvoltării aterosclerozei la urmași este de aproximativ 20–25%.
• Dacă unul dintre părinți a avut o boală cardiovasculară la o vârstă tânără (până la 50 de ani), riscul crește la 40–50%.
• Dacă ambii părinți au avut boli cardiovasculare la o vârstă tânără, riscul poate ajunge la 60–70%.
• Dacă bolile cardiovasculare au apărut la părinți după vârsta de 50 de ani, influența acestora asupra riscului precoce de ateroscleroză la urmași este minimă, iar probabilitatea rămâne apropiată de cea de bază - aproximativ 20–25%. [2]

Vârsta și sexul

Odată cu înaintarea în vârstă, vasele de sânge își pierd treptat elasticitatea, iar riscul de dezvoltare a aterosclerozei crește. Bărbații, de regulă, se confruntă cu această boală mai devreme decât femeile, ceea ce este legat de particularitățile hormonale. După instalarea menopauzei, riscul de dezvoltare a aterosclerozei la femei crește semnificativ și se apropie treptat de cel al bărbaților.

Particularitățile riscului de dezvoltare a aterosclerozei în funcție de vârstă:

• Bărbați: 45–55 de ani – riscul de dezvoltare precoce a bolii este mai mare.
• Femei: 55–65 de ani – până la menopauză, estrogenii protejează parțial vasele de sânge; după menopauză, riscul crește brusc.

Cine este mai predispus la dezvoltarea precoce a aterosclerozei:

• La vârste tinere (până la 50 de ani), bărbații sunt mai predispuși.
• După 55–60 de ani, diferența dintre sexe se reduce, iar riscul la femei se apropie de cel al bărbaților. [3]

Stilul de viață nesănătos

Lipsa activității fizice, obezitatea și alimentația nesănătoasă, bogată în grăsimi saturate și zahăr, creează condiții ideale pentru acumularea lipidelor în vasele de sânge.

Prevalența aterosclerozei și a bolilor cardiovasculare în Moldova

Bolile cardiovasculare ocupă în mod constant primul loc printre cauzele de deces în Republica Moldova în ultimele două decenii. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, din aproximativ 36.200 de decese înregistrate în anul 2022, circa 20.972 de cazuri au fost cauzate de boli cardiovasculare, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din totalul deceselor din țară.

Statisticile oficiale arată, de asemenea, că bolile cardiovasculare sunt responsabile pentru aproximativ 58% din toate decesele din Moldova. [4]

Cele mai frecvente complicații ale bolilor cardiovasculare sunt infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, care reprezintă peste 85% din decesele cauzate de aceste boli, iar aproximativ o treime dintre aceste decese survin prematur — înainte de vârsta de 70 de ani.

Cum văd medicii riscul: diagnosticul aterosclerozei

În rețeaua Invitro Diagnostics se realizează o evaluare complexă a riscurilor de dezvoltare a aterosclerozei și a bolilor cardiovasculare. Metodele moderne permit identificarea semnelor precoce ale modificărilor vasculare și evaluarea stării metabolismului lipidic. Pentru aceasta sunt disponibile următoarele investigații:

Analize de sânge

Determinarea nivelului de colesterol, trigliceride, glucoză și markeri ai inflamației ajută la evaluarea riscului general și la identificarea tulburărilor metabolismului lipidic. Sunt deosebit de importanți indicatorii LDL, HDL și colesterolul total, precum și proteina C-reactivă, care indică prezența inflamației vasculare.

Pentru confortul dumneavoastră, Invitro Diagnostics oferă 2 profiluri lipidice:

Profil lipidic de bază — complex format din 4 investigații de laborator, destinat evaluării metabolismului grăsimilor în organism.

Profil lipidic extins — include profilul de bază + determinarea homocisteinei, un marker suplimentar al riscului cardiovascular și al stării peretelui vascular.

Examinarea duplex color Doppler a vaselor brahiocefalice (intracraniene și extracraniene)

Scanarea duplex permite evaluarea structurii pereților vasculari și a particularităților fluxului sanguin în arterele care alimentează creierul. Investigația este nedureroasă, sigură și ajută la identificarea plăcilor de ateroscleroză, determinarea gradului de îngustare a vaselor, precum și evaluarea structurii, densității și stabilității plăcilor.

Angiografia CT a arterelor carotide

Metodă de examinare radiologică cu utilizarea substanței de contrast. Tomografia computerizată permite vizualizarea arterelor și a plăcilor în format 3D, determinarea exactă a gradului de îngustare a arterelor, evaluarea riscului de complicații și elaborarea planului de tratament, inclusiv a intervențiilor chirurgicale.

Ecocardiografia (M, 2D, Doppler) - ecografia inimii

Ecocardiografia oferă informații despre structura și funcția inimii, inclusiv dimensiunile cavităților, grosimea pereților, mișcarea valvelor și evaluarea fluxului sanguin. Este un instrument important pentru diagnosticarea diferitelor afecțiuni cardiace, precum boala ischemică a inimii, aritmiile, defectele valvulare și cardiomiopatiile.

Diagnosticul precoce al aterosclerozei permite evaluarea stării vaselor, identificarea factorilor de risc și inițierea măsurilor preventive sau terapeutice înainte de apariția complicațiilor grave. Examinările regulate sunt deosebit de importante pentru persoanele cu vârsta peste 40 de ani, precum și pentru cele cu predispoziție ereditară, diabet zaharat, hipertensiune arterială sau nivel crescut de colesterol.

Surse:

[1] https://www.healthy-heart.org/keep-your-heart-healthy/family-history-of-heart-disease/

[2] https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12961215/

[3] https://academic.oup.com/eurheartj/article/42/34/3227/6358713?login=false

[4] https://world-heart-federation.org/world-heart-observatory/countries/moldova/